vineri, 10 decembrie 2010

Anomalii termice

Anomalii termice sesizate in ianuarie 2007 !
 
     Administratia Nationala de Meteorologie ne-a prezentat mai multe date care cuprind anomaliile termice in luna ianuarie, de-a lungul timpului. O prima constatare: dupa anii ’80, a crescut frecventa si extinderea spatiala a valorilor ridicate de temperatura din luna ianuarie, fenomen ce poate fi atribuit incalzirii globale a climei. Temperaturile inregistrate in intervalul 1-8 ianuarie 2007 au fost peste limitele normale pentru aceasta perioada.
     Mai jos sunt prezentate valori ale temperaturilor maxime zilnice, care au depasit 18C, pe intreaga perioada de observatii disponibile pentru acest parametru:
- 1936 – in zilele de 23, 27 ianuarie, la 5 statii meteorologice, dintre care cea mai mare valoare s-a inregistrat la Giurgiu 19.8C;
- 1939 – in zilele de 9, 18, 19 ianuarie, la 7 statii meteorologice, dintre care cea mai mare valoare a fost la Caransebes 20.7 C;
- 1949 – in ziua de 20 ianuarie, la Orsova 18.5C;
- 1952 – in ziua de 28 ianuarie, la Greaca 19.0C;
- 1960 – in ziua de 29 ianuarie, la Sf. Gheorghe Delta 18.3 C;
- 1984 – in ziua de 2 ianuarie, la 3 statii meteorologice, dintre care cea mai mare valoare s-a inregistrat la Rm. Sarat 21.3 C;
- 1993 – in zilele de 18, 22, 23 ianuarie, la 5 statii meteorologice, dintre care cea mai mare valoare a fost la Patarlagele 20.0 C;
- 1998 – in ziua de 13 ianuarie, la Curtea de Arges 18.8 C;
- 1999 – in ziua de 7 ianuarie, la Voinesti 18.5 C;
- 2001 – in zilele de 7, 8, 9, 29 ianuarie, la 13 statii meteorologice, dintre care cea mai mare valoare s-a inregistrat la Oravita 22.2 C (record absolut lunar);
- 2002 – in zilele de 9, 29, 30, 31 ianuarie, la 28 de statii meteorologice, dintre care cea mai mare valoare s-a inregistrat la Ploiesti
20.7 C.

13 comentarii:

  1. din cate stiu....in Romania datorita incalzirii globale nu o sa mai avem 4 anotimpuri ci 2 ...ceea ce ar insemna sa se dea totul peste cap pt ca oamenii nu sunt obisnuiti cu 2 anotimpuri ci cu 4.Cel mai bun exemplu dupa parerea mea sunt agricultorii ei stiu exact cand sa semene...sa culeaga roadele...(Diaconeasa Ana-Maria)

    RăspundețiȘtergere
  2. Am gasit cateva anomalii intalnite si prin lume!!
    Anomalii termice regionale



    La inceputul anului 2006, vremea a fost neobisnuit de blanda pe intinse suprafete din America de Nord si in insulele arctice din vestul Europei, desi, pe de alta parte,au fost conditii de iarna grea in Asia, in Federatia Rusa si in unele parti din estul Europei. In Canada, iarna si primavara au fost cele mai blande din istorie; la fel si intervalul ianuarie-septembrie in Statele Unite, iar temperaturile lunare din insula arctica Spitsbergen (Svalbard Lufthavn) din ianuarie si aprilie au inregistrat noi recorduri ale maximelor, cu anomalii de +12,6şC si, respectiv, +12,2şC.



    Caldura extrema persistenta a afectat o mare parte a estului Australiei, din decembrie 2005, pana la inceputul lunii martie 2006, fiind stabilite numeroase recorduri termice (de exemplu, la Sidney, in Australia, ziua de 1 ianuarie 2006 se situeaza pe locul doi in ierarhia celor mai calde zile de 1 ianuarie, cu o valoare de 44,2°C/111,6°F. Tot in Australia, primavara anului 2006 (septembrie-noiembrie) a fost cea mai calda, de la inceperea arhivarii datelor din observatii, in 1950. De asemenea, in Brazilia s-au produs valuri de caldura, din ianuarie pana in martie (de exemplu, 44,6°C/112,3°F, la Bom Jesus, pe 31 ianuarie – una din cele mai ridicate temperaturi inregistrate vreodata in Brazilia).



    Unele zone din Europa si din SUA au inregistrat valuri de caldura, care au adus temperaturi record in lunile iulie si august. In multe parti din SUA, temperatura aerului a atins 40°C/104°F sau mai mult. In Europa, media lunii iulie la suprafata solului a fost cea mai mare din sirul de inregistrari, cu 2,7şC mai ridicata decat normala climatologica.



    Toamna anului 2006 (septembrie-noiembrie) a fost exceptionala pe mari suprafete din Europa. Acest anotimp a fost cu 3şC mai cald, comparativ cu normala climatologica, din nordul Alpilor, pana in sudul Norvegiei. In numeroase tari, toamna anului trecut a cea mai calda de la inceperea masuratorilor oficiale - din 1659 in centrul Angliei, din 1706 in Olanda si din 1768 in Danemarca.
    Andreescu A.

    RăspundețiȘtergere
  3. Voi spune si eu cate ceva despre ANOMALIILE APEI

    Pentru apa parca n-ar exista legi; este "ceva altfel" in lumea substantelor. In natura si in experiente ea nu se comporta la fel ca alte substante. Dar, datorita capriciilor ei, viata a putut sa se dezvolte si sa existe in apa.

    Prima anomalie: daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de substante din care face parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu exista pe Pamant. N-ar exista deci pe Pamant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori.

    A doua anomalie: caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. Apa se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent. Datorita capacitatii exceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt niciodata amenintate nici de o puternica supraincalzire, nici de o racire excesiva.

    A treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are caldura latenta de vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va fi nevoie de 5,5 ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. Daca nu ar exista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar seca repede pana la fund si viata din ele ar pieri.
    Inghetand, apa cedeaza de asemenea multa caldura. Iata de ce, in noptile geroase ale iernii se aseaza in sere butoaie cu apa: inghetand, ea degaja caldura, incalzind astfel, aerul.

    A cincea anomalie: inghetand, apa se dilata cu 9% fata de volumul initial. De aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafata; rar un bazin de apa ingheata pana la fund. Gheata care-l acopera este un bun izolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei este foarte mica. Sub un asemenea "cojoc" chiar si iarna in Antarctica animalele marine nu sufera prea mult de frig.

    PS: mai sunt 3 anomalii ale apei daca nu le gasiti voi, vi le voi posta tot eu:*

    RăspundețiȘtergere
  4. Da..chestia aia cu 2 anotimpuri in loc de 4 o stiam si eu...mi se pare..ingrozitor:)) e imposibil sa ne adaptam la asa ceva...

    RăspundețiȘtergere
  5. Inca 3 anomalii ale apei:

    1.Cand sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se contracta. Este un adevar recunoscut. Si apa se contracta datorita frigului. Dar... in acest "dar" se afla totul. Se contracta mereu cand scade temperatura, dar la +4˚C se atinge limita. De acum inainte apa incepe sa se dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. De aceea apa are densitatea cea mai mare la +4˚C. Ca urmare, iarna, racindu-se pana la +4˚C, ea coboara la fund si aici se pastreaza in decursul intregului sezon rece (in bazinele cu apa dulce, caci sarurile marine complica tabloul circulatiei apei). Aceasta anomalie salveaza viata tuturor vietuitoarelor care ierneaza in rauri, lacuri si helestee.

    2.Dintre toate lichidele, in afara de mercur, apa are cea mai mare tensiune superficiala. De aceea picatura de apa tinde sa se faca ghem. Picatura de apa este strnsa ca intr-un ambalaj in pelicula sa superficiala. Asadar, suprafata apei este intotdeauna acoperita cu o pelicula foarte subtire alcatuita din molecule. Pentru a o rupe este necesara aplicarea de forta si inca una destul de mare. Pe aceasta pelicula alearga insectele de apa, se agata larvele de tantari si se tarasc melcii cu cochiliile lor masive. Fizicienii au calculat ce haltera ar trebui atarnata de o coloana de apa de 3cm pentru a o rupe. Ar trebui o haltera uriasa - de peste o suta de tone! Aceasta numai in cazul cand apa ar fi perfect pura. In natura nu exista, insa, o astfel de apa. Substantele straine rup verigile din lantul solid al moleculelor de apa, iar fortele de coeziune dintre ele se micsoreaza mult. Tot fortele de coeziune ridica apa in sus in tuburile capilare si fisuri fine. Pe acest principiu se bazeaza hranirea plantelor si circulatia sangelui prin capilarele noastre.

    3.Se refera la faptul ca apa este cel mai bun solvent din lume. Ea dizolva foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa se modifice sub actiunea substantelor pe care le dizolva. Datorita acestei proprietati apa a putut deveni purtatoarea vietii. Toate solutiile din organismele vii sunt preparate pe baza de apa. Ele se modifica prea putin in solutie, iar insusi solventul - apa - poate fi utilizat in repetate randuri.

    RăspundețiȘtergere
  6. Super Silviu, Impreuna am gasit anomaliile apei :*

    RăspundețiȘtergere
  7. Cutremurele induc anomalii termice la vulcanii activi
    Este un titlu ciudat, nu? Greu de imaginat, dar adevărat.

    Răspunzând la întrebarea “un cutremur regional poate cauza o creştere a activităţii vulcanice?” spunem că avem nevoie de măsurători sistematice din partea activtăţii vulcanice. O astfel de măsură este fluxul de căldură.

    Existenţa unui satelit lansat din anul 2000 ce studiază fluxul global de căldură al activităţii vulcanice ne permite să explorăm modul prin care cutremurele şi activitatea vulcanică se leagă. 7 ani de examinare a fluxului de căldură la nivel global au dezvăluit 37 de “răspunsuri” vulcanice la cutremurele regionale. Fiecare răspuns este exprimat printr-o creştere a fluxului de căldură în termen de 1-21 zile de la declanşarea cutremurului. Mihaela N.

    RăspundețiȘtergere
  8. Flori MOCOFAN
    Foarte interensanta informatia...

    RăspundețiȘtergere
  9. Dabija Ana -Maria

    APA - anomalii care au permis viata

    1. Prima anomalie: daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de substante din care face parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu exista pe Pamant. N-ar exista deci pe Pamant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori. 35795kby14gxm1t

    2. A doua anomalie: caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. Apa se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent. Datorita capacitatii exceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt niciodata amenintate nici de o puternica supraincalzire, nici de o racire excesiva.

    3. A treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are caldura latenta de vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va fi nevoie de 5,5 ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. Daca nu ar exista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar seca repede pana la fund si viata din ele ar pieri.

    Inghetand, apa cedeaza de asemenea multa caldura. Iata de ce, in noptile geroase ale iernii se aseaza in sere butoaie cu apa: inghetand, ea degaja caldura, incalzind astfel, aerul.

    5. A cincea anomalie: inghetand, apa se dilata cu 9% fata de volumul initial. De aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafata; rar un bazin de apa ingheata pana la fund. Gheata care-l acopera este un bun izolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei este foarte mica. Sub un asemenea "cojoc" chiar si iarna in Antarctica animalele marine nu sufera prea mult de frig. bx795k5314gxxm

    6. A sasea anomalie este cea mai ciudata: Cand sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se contracta. Este un adevar recunoscut. Si apa se contracta datorita frigului. Dar... in acest "dar" se afla totul. Se contracta mereu cand scade temperatura, dar la +4˚C se atinge limita. De acum inainte apa incepe sa se dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. De aceea apa are densitatea cea mai mare la +4˚C.

    7. A saptea anomalie: dintre toate lichidele, in afara de mercur, apa are cea mai mare tensiune superficiala. De aceea picatura de apa tinde sa se faca ghem. Picatura de apa este strnsa ca intr-un ambalaj in pelicula sa superficiala. Asadar, suprafata apei este intotdeauna acoperita cu o pelicula foarte subtire alcatuita din molecule. Pentru a o rupe este necesara aplicarea de forta si inca una destul de mare. Pe aceasta pelicula alearga insectele de apa, se agata larvele de tantari si se tarasc melcii cu cochiliile lor masive. Fizicienii au calculat ce haltera ar trebui atarnata de o coloana de apa de 3cm pentru a o rupe. Ar trebui o haltera uriasa - de peste o suta de tone! Aceasta numai in cazul cand apa ar fi perfect pura. In natura nu exista, insa, o astfel de apa. Substantele straine rup verigile din lantul solid al moleculelor de apa, iar fortele de coeziune dintre ele se micsoreaza mult.

    8. A opta anomalie si ultima se refera la faptul ca apa este cel mai bun solvent din lume. Ea dizolva foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa se modifice sub actiunea substantelor pe care le dizolva. Datorita acestei proprietati apa a putut deveni purtatoarea vietii. Toate solutiile din organismele vii sunt preparate pe baza de apa. Ele se modifica prea putin in solutie, iar insusi solventul - apa - poate fi utilizat in repetate randuri.

    "Apei - a spus marele Leonardo - i-a fost data puterea magica de a deveni seva vietii pe Pamant".

    RăspundețiȘtergere
  10. Cutremurele induc anomalii termice la vulcanii activi
    Este un titlu ciudat, nu? Greu de imaginat, dar adevărat.


    Răspunzând la întrebarea “un cutremur regional poate cauza o creştere a activităţii vulcanice?” spunem că avem nevoie de măsurători sistematice din partea activtăţii vulcanice. O astfel de măsură este fluxul de căldură.


    Existenţa unui satelit lansat din anul 2000 ce studiază fluxul global de căldură al activităţii vulcanice ne permite să explorăm modul prin care cutremurele şi activitatea vulcanică se leagă. 7 ani de examinare a fluxului de căldură la nivel global au dezvăluit 37 de “răspunsuri” vulcanice la cutremurele regionale. Fiecare răspuns este exprimat printr-o creştere a fluxului de căldură în termen de 1-21 zile de la declanşarea cutremurului.


    Vulcanul răspunde în funcţie de magnitudinea cutremurului, de distanţa faţă de epicentru şi de orientarea focală a mecanismului cutremurului faţă de vulcan: mecanismul focal trebuie să fie aliniat cu cel de răspuns.
    PAntiru Issabella...e foarte interesant:X

    RăspundețiȘtergere
  11. PANTIRU:am gasit si un filmulet despre anomalii din arhivele de la NASA...http://www.youtube.com/watch?v=WlLN_Jcg1pc

    RăspundețiȘtergere
  12. Stelea Georgiana:Când temperatura se abate de la cea „normala", avem de a face cu anomalii de temperatura:pozitive, negative
    Anomaliile pozitive:
    vecinatatea unor zone cu vulcanism activ, a unor lacolite, batolite.
    În sonda 4041 Galospetreu, la 3178 m a fost masurata o temperatura de 186°C.
    Cu amplitudine mai mica pot fi anomaliile provocate de unele efecte tectonice orogenetice cu relaxare mecanica, în care energia disipata pentru modificarea de forma se regaseste sub forma de energie termica.
    -Anomaliile negative de temperatura sunt generate în special de curentii descendenti de apa de la suprafata.
    La scara sondei sunt citate unele anomalii pozitive sau negative, determinate de variatiile de conductivitate termica a rocilor.
    În procesele de foraj si cele de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi are loc un transfer de caldura între fluidele care curg în gaura de sonda si rocile din zona adiacenta.

    RăspundețiȘtergere