luni, 21 februarie 2011

Fizica si Religia


     As vrea sa aduc la cunostinta faptul ca religia si cu fizica se bat in cap,din doua motive.Religia ne prezinta intamplarile care au avut loc cu mult timp in urma,iar fizica incearca sa arate oameniilor ca religia nu are nicio treaba cu facerea pamantului de catre Dumnezeu.
    
In primul rand cel care a scris vechiul si noul testament nu se stie nimic despre el,cine este,unde sunt ingropate oasele lui.Asa si cu Matei,Marcu,Luca,Ioan nimic nu se stie despre acesti oameni.Ma gandesc ca asa si eu ma pot apuca acuma sa scriu ce a fost inainte de facerea pamantului,sa scriu tot felu de tampenii ce imi vin cap si sa dau publicitatii.Ce ne intereseaza pe noi este faptul ca mama lui Isus Hristos,Maria care nu se stie nimic despre ea,unde a fost inmormantata la fel si pentru tatal lui Iosif Ioan.Deci ceva este la mijloc,acesti oameni au existat sau sunt niste inventii care ne-au fost date noua sa le citim.La Vatican sunt tinute toata istoria religiei si nimeni nu poate sa intre acolo decat cei ce lucreaza acolo.Nu vi se pare ciudat ca daca cumva s-ar afla ca Dumnezeu nu exista s-ar da peste cap pamantul?Toti oamenii ar incepe sa fure,sa se omoare.Asta incearca stiinta sa arate lumii ca noi ne tragem din maimute sau ca suntem stramosii unor extraterestri.Stephan Hawking celebrul fizician ne dezvaluie ca Dumnezeu nu exista si ca noi suntem facuti la intamplare ca asa a fost dat sa fie printr-o explozie “Bing Bang” care a avut loc acum mult timp.Ce mi se pare ciudat este faptul ca dupa cum bine stiti unii preoti,dupa cum bine ati vazut la televizor,dupa ce merg la biserica se apuca sa bea sa faca tot felul de prosti.
     Religia a condus lumea de cand e..lumea fara sa intrebe ,sau sa dea socoteala nimanui In vremurile din urma insa,de cand stiinta s-a impus tot mai puternic in lume,religia a intrat in conflict direct cu ea(evul mediu)pentru ca mai apoi cele doua sa faca un pact satanic,religia replicand (si argumentand) faptul ca marea majoritate a turmei nu vor putea atinge nici odata nivele corespunzatoare pentru a intzelege si a se  folosii de legile stiintei,si pentru acestia este necesara religia.Din pacate acesta este un trist adevar;in lume 80% dintre indivizi nu pot gandii s-au studia ceva,ei traindu-si doar clipa.Cei care au facut pactul se numesc Intelepti,si voiau sa scape lumea de cat mai multa.. “prostime'';se pare insa ca aceasta este in ascensiune continua,alimentata fiind de modul vietii actuale bazata doar pe consum.
   In 2012 se pare ca vor sa faca un fel de dezinfectie generala de genul Konzentrationslager Auschwitz.Voi ce ziceti, asa o fii? 



48 de comentarii:

  1. Pentru cei care nu au inteles termenul din postarea de mai sus:

    *Konzentrationslager Auschwitz - este numele unui complex de lagăre de concentrare şi exterminare al Germaniei naziste. Auschwitz este numele german al oraşului din apropiere Oświęcim.Începând din 1940, Germania nazistă a construit mai multe lagăre de concentrare şi un lagăr de exterminare în zonă, aflată sub ocupaţie germană la acea dată. Lagărele de la Auschwitz au fost un element major în perpetrarea Holocaustului; se estimează că cel puţin 1.1 milioane de persoane au fost omorâte acolo, din care peste 90% au fost evrei.

    Cele trei lagăre principale au fost:

    * Auschwitz I, lagărul iniţial de concentrare care a fost folosit ca centru administrativ pentru tot complexul, a fost locul execuţiilor a aproximativ 70,000 oameni, majoritatea prizonieri de război polonezi şi sovietici.

    * Auschwitz II (Birkenau), lagăr de exterminare, unde cel puţin 1.1 milioane de evrei, 75,000 polonezi şi circa 19,000 rromi (ţigani) au fost ucişi.

    * Auschwitz III (Monowitz), care a fost folosit ca lagăr de muncă pentru uzina Buna-Werke aparţinând concernului IG Farben.

    Numărul exact de victime nu este cunoscut, dar majoritatea estimărilor contemporane sunt în jur de 1.1-1.6 milioane.

    RăspundețiȘtergere
  2. Iata ce am gasit: "Mesajul scris in biblie nu este compatibil cu progresul stiintei" !!! Stiinta si religia sunt doua exemple ale dorintei omului de a cunoaste adevarul, dar exista o diferenta semnificativa intre modul de cautare a adevarului stiintific si cel al adevarului religios. Tocmai de aceea, de-a lungul timpului cele doua (stiinta si religia) au fost in conflict datorita ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le promovau. De fapt, conflictul dintre stiinta si religie s-a nascut ca urmare a incercarilor disperate a comunitatii religioase de-a insista asupra adevarului absolut al tuturor enunturilor cuprinse in Biblie. Citit literal, mesajul biblic nu mai este compatibil cu progresul stiintei. De aici un conflict intre adevarurile oferite de stiinta si cele oferite de religie.

    RăspundețiȘtergere
  3. hey...sunt Diaconeasa Ana Maria si am gasit si eu ceva:Stiinta si religia decurg, in final, din aceeasi dragoste radicala pentru adevar, care se afla in centrul existentei noastre. In consecinta, datorita originii lor comune, nu le putem permite sa mearga pe cai separate.

    Insa oamenii trebuie sa accepte religia ca o forma de comunicare cu puterea suprema, si nu numai, iar stiinta ca o forma de cunoastere a adevarului dedus teoretic si experimental.

    Asta ar cam fi concluzia pe care ar trebui sa o tragem din confruntarea din fizica si religie...:D

    RăspundețiȘtergere
  4. Andreescu Andreea! Cum este privita fizica in Biblie. Sfinţii Părinţi nu au văzut între religie şi ştiinţă divergenţă, ci convergenţă, nu opoziţie, ci doar distincţie, acordând în vremea lor un loc semnificativ ştiinţelor. Chiar dacă pare că dialogul teologiei cu ştiinţa s-a dezvoltat cu precădere în utlimii 50 de ani, datorită unor consecinţe surprinzătoare ale unor teorii remarcabile, obţinute în special în fizică, totuşi subiectul acestui dialog este mult mai vechi. Un număr însemnat de Sfinţi Părinţi ai primelor veacuri creştine au fost interesaţi de rezultatele ştiinţelor vremii şi au încercat să le arate în lumina adevărurilor de credinţă. De aceea în spiritul dialogului dintre ştiinţă şi religie „teologii de astăzi trebuie nu doar să repete pe Sfinţii Părinţi ci, în comuniune spirituală cu ei să facă pentru timpul nostru, ceea ce ei au făcut pentru timpul lor: să aibă o atitudine de respect şi de receptare cu discernământ a rezultatelor cunoaşterii umane bazate pe cercetare”.
    Clement Alexandrinul realizează prima încercare savantă de asimilare a culturii păgâne în creştinism. El declară că ,,filosofia greacă a jucat pentru antichitate rolul Vechiului Testament de călăuză spre Hristos”. Fericitul Augustin descoperă în filosofia lui Platon ideea de Treime iar Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful consideră că Logosul s-a revelat în mod parţial şi filosofilor păgâni ca o lumină aşezată în raţiunea filosofică..Această părere conform căreia nu pot exista neînţelegeri reale între Biserică şi ştiinţă, o găsim şi la Fericitul Augustin, care are încredere în Ştiinţă deoarece universul, ca operă a lui Dumnezeu este bun şi deci studierea acestuia nu poate fi decât un lucru bun pentru om, suscitându-i admiraţia faţă de Creator[19].
    Sfinţii Părinţi aveau o atiutudine de profund respect faţă de cultura veche. Sfântul Vasile cel Mare în scrierea sa ,,Despre educaţia tinerilor”, spune că ,,lumina naturală a spiritului omenesc care confirmă binele, frumosul şi adevărul, revelate de Biserică, poate fi socotită o lumină dăruită de Dumnezeu oamenilor pentru a lucra la căutarea Adevărului”, care este Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Tot Vasile cel Mare afirmă că ,, Admiraţia noastră faţă de măreţia creaţiei nu se micşorează cu nimic dacă aflăm prin cercetare modul în care s-au făcut toate aceste lucrări minunate”.
    Sfinţii Părinţi se folosesc de ştiinţele profane ca auxiliare ale teologiei creştine. Chiar dacă în vremea Sfinţilor Părinţi existau curente religioase care negau valoarea culturii profane, Părinţi precum Grigorie de Nazianz, Grigore de Nyssa, Ioan Damaschin, Maxim Mărturisitorul sau Grigore Palama au pus în valoare, atât în latura gândirii mistice, cât şi în cea a formulărilor dogmatice, bogăţia culturii filosofice. În Hexaimeron, Sfântul Vasile face apel la ştiinţele naturale, la cosmologie, la antropologie şi la gândirea filosofică aristotelică iar Sfântul Damaschin utilizează toate datele ştiinţelor profane, de la psihologie şi medicină până la geografie şi astronomie.
    În consecinţă, putem afirma că omul, în calitate de fiinţă creată după chipul lui Dumnezeu şi în perspectiva veşnicei asemănări cu El, deţine unele privilegii şi anume posibilitatea de a avea o legătură liberă şi conştientă cu Creatorul său, şi capacitatea de a se înzestra cu noi perspective asupra lui însuşi şi asupra celor din jur, cu ajutorul ştiinţei. Se observă că darul cu care a fost înzestrat omul încă de la creaţie, adică de a fi după chipul Creatorului său (Facere 1, 26) reprezintă temeiul Dialogului creator dintre Religie şi Ştiinţă. Rezultă de aici că în măsura în care omul ar fi înaintat spre asemănarea cu Dumnezeu, ar fi realizat o unire cât mai deplină între Religie şi Ştiinţă, în sensul că tainele, pe care atât de greu le descoperă astăzi ştiinţa, s-ar fi deschis celui care, în calitate de microcosmos, se făcea izvor de binecuvântare pentru macrocosmos

    RăspundețiȘtergere
  5. Andreescu Andreea! Conflictul dintre stiinta si religie!!Este conflictul autentic?
    Stiinta - ce este ea.
    Stiinta este suma ordonata a informatiilor despre masinaria naturii , despre cauzele si procesele ei naturale despre spirit . În functie de domeniul studiat, exista diferite stiinte: fizica, chimia, astronomia& sau biologia, genetica, ecologia&
    Pentru ca stiinta vrea sa cunoasca cât mai exact structurile naturii si mecanismele ei, ea nu are în vedere decât faptele stiintifice . Un fapt stiintific este cel care poate fi repetat si masurat. Acum, când omul de stiinta studiaza faptele stiintifice , el urmareste în mod special regularitatea lor, ca sa ajunga sa descopere legi stiintifice . Aceste legi definesc modul în care se petrec lucrurile în mod normal, precum si relatia de cauza si efect care exista între lucruri.
    Dar faptele stiintifice si legile nu sunt de ajuns. Savantul arde de curiozitate sa gaseasca si o explicatie, un raspuns la toate de ce? -urile. Spre exemplu, pe aragaz clocoteste o oala cu apa. De ce? Aparent: pentru ca focul de sub oala a ridicat temperatura apei la pragul de fierbere. Dar de ce a ajuns apa în oala si oala pe foc? La acest de ce , natura tace. Natura furnizeaza fapte, nu si explicatii. Stiinta poate, de exemplu, sa constate moartea unei persoane si cauza decesul: otravire cu cianura. Dar cine si de ce a comis crima? Pentru aceste întrebari, savantul trebuie sa recurga la imaginatia sa.
    În acest punct am ajuns la o prima mare descoperire: ca, pe lânga fapte si legi stiintifice , savantul mai are nevoie si o schema explicativa , pe care o gaseste& în propria sa minte.
    Da, stiinta se bazeaza pe observare si experimentare. Dar stiinta nu se limiteaza doar la atât. Scopul ei mai înalt este sa integreze informatia respectiva într-un sistem explicativ despre lume, sistem pe care savantul o are în mintea lui. Astfel, asezând observatii si experimente, împreuna cu legi stiintifice, într-o schema explicativa izvorâta din mintea lui, savantul ajunge sa formuleze o teorie stiintifica . În acest fel, stiinta furnizeaza o tentativa de carte tehnica a lumii , dupa explicatiile sugerate de savanti.
    Stiinta ce nu este!
    Stiinta este o Biblie care lamurea toate tainele !? si care cuprindea toate raspunsurile !?. În realitate, stiinta nu se ocupa cu toate laturile existentei. De aceea nici nu detine toata cunostinta. Exista limitari precise care restrâng sfera cunoasterii stiintifice doar la anumite segmente ale existentei si care-i confera un caracter relativ.
    Vom enumera câtevai limitari ale stiintei
    Stiinta nu se ocupa decât de faptele stiintifice . Atunci: este Stefan cel Mare un fapt stiintific ? Nu, pentru ca el nu poate fi nici repetat si nici masurat. El este doar un fapt istoric . Stiinta nu poate investiga trecutul, pentru ca nu-l poate repeta! Faptele trecutului nu pot constitui obiectul stiintei exacte. Metoda stiintifica e cea care limiteaza stiinta doar la timpul prezent .

    RăspundețiȘtergere
  6. Stiinta si religia sunt doua exemple ale dorintei omului de a cunoaste adevarul, dar exista o diferenta semnificativa intre modul de cautare a adevarului stiintific si cel al adevarului religios. Tocmai de aceea, de-a lungul timpului cele doua (stiinta si religia) au fost in conflict datorita ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le promovau. De fapt, conflictul dintre stiinta si religie s-a nascut ca urmare a incercarilor disperate a comunitatii religioase de-a insista asupra adevarului absolut al tuturor enunturilor cuprinse in Biblie. Citit literal, mesajul biblic nu mai este compatibil cu progresul stiintei. De aici un conflict intre adevarurile oferite de stiinta si cele oferite de religie.

    RăspundețiȘtergere
  7. Exista totusi o conexiune intre acestea doua. Stiinta, prin salturile sale uluitoare, a lasat in urma evolutia morala, astfel a ajuns in preajma unor adevaruri periculoase pentru existenta umana (fizica nucleara si ingineria genetica sunt doar doua exemple in acest sens). De aceea este necesar un “arbitru” moral. Tocmai aici religia ar trebui sa sugereze moduri in care va trebui folosita cunoasterea nascuta din stiinta si in nici un caz sa impuna adevaruri imposibil de demonstrat. Ramane evident ca nu se poate demonstra strict rationl nici existenta, nici inexistenta lui Dumnezeu. Numai experienta personala a credintei este potrivita pentru a gasi un raspuns cautarii lui Dumnezeu. Oamenii trebuie sa accepte religia, indiferent ca e cea crestina, budista, islamica etc., ca o forma de comunicare cu puterea suprema si nu numai, iar stiinta ca o forma de cunoastere a adevarului dedus teoretic si experimental.

    Termin pin a spune ca stiinta si religia nu sunt sau nu ar trebuie sa fie in conflict, pentru ca invataturile fiecareia se preocupa de domenii absolut distincte.

    RăspundețiȘtergere
  8. Flori Mocofan
    Fizica, iadul si legea lui Boyle
    Am primit astazi prin e-mail o povestioara destul de veche, dar interesanta: Se pare ca urmatoarea intrebare ar fi fost pusa suplimentar la un examen de chimie la Universitatea Liverpool. Raspunsul dat de unul dintre studenti a fost atat de profund incat profesorul l-a impartasit colegilor sai, apoi a facut inconjurul lumii. Personal, cred ca este inventata.
    Intrebarea suplimentara:
    Este iadul exoterm (emite caldura) sau endoterm (absoarbe caldura)?

    Pentru a-si demonstra opinia, cei mai multi studenti au folosit legea lui Boyle, care spune ca un gaz se raceste atunci cand se extinde si se incalzeste atunci cand este comprimat, sau ceva similar.

    Raspunsul corect:
    Insa unul dintre studenti a scris urmatoarele:
    In primul rand, trebuie sa cunoastem cum se schimba masa iadului in timp. Asadar, trebuie sa cunoastem rata cu care sufletele ce intra in iad comparativ cu rata celor care pleaca din iad.Cred ca putem sa presupunem cu destul de multa siguranta ca, odata ce un suflet ajunge in iad, nu mai iese niciodata. Prin urmare, nici un suflet nu iese din iad.

    In ceea ce priveste rata celor care intra, sa ne uitam la diferitele religii care exista astazi in lume. Cele mai multe dintre aceste religii spun ca, daca nu esti un membru al lor, vei ajunge in iad. Dat fiind ca existe mai mult de o singura asemenea religie si cum oamenii nu sunt membri mai multor religii simultan, putem sa facem estimarea ca toate sufletele merg in iad. Date fiind ratele nasterilor si deceselor, putem sa spunem ca numarul sufletelor din iad creste exponential. Acum trebuie sa ne uitam la volumul iadului. Din cauza ca legea lui Boyle spune ca, pentru ca temperatura in iad sa ramana constanta, volumul iadului trebuie sa creasca proportional cu numarul sufletelor care intra.

    Acest lucru arata ca sunt doua posibilitati:
    1) Daca iadul se extinde cu o rata mai mica decat cea cu care intra sufletele in el, atunci temperatura si presiunea in iad vor creste atat de mult incat pana la urma se va declansa tot iadul pe pamant.

    2) Daca iadul se extinde cu o rata mai mare decat cea cu care intra sufletele in el, atunci temperatura si presiunea vor scadea pana cand o sa inghete iadul. Asadar, care din ele este?

    Daca acceptam postulatul pe care mi l-a dat Sandra in primul an de facultate, o sa inghete iadul inainte sa ma culc cu tine si tinand cont de faptul ca m-am culcat cu ea azi-noapte, atunci ipoteza a doua trebuie sa fie cea corecta.

    Prin urmare, sunt sigur ca iadul este endoterm si ca a inghetat deja.

    Corolarul acestei teorii este ca, din moment ce iadul a inghetat, rezulta ca nu mai accepta nici un suflet si a disparut… ramanand numai Raiul, ceea ce, prin urmare, dovedeste existenta unei fiinte divine – ceea ce explica de ce, noaptea trecuta, Sandra striga: Dumnezeule!.

    Acest student e singurul care a luat 10.

    RăspundețiȘtergere
  9. Din timpurile cele mai indepartate, pe om l-a interesat problema originii sale si acest interes nu da inca nici un semn de diminuare. Astazi se pot recunoaste mai cu seama doua puncte de vedere contrarii :

    - mai intai, parerea foarte populara conform careia omul a evoluat de la starea de animal inferior la starea in care se gaseste astazi conform principiilor expuse pentru prima data de Charles Darwin si mai tarziu de alti evolutionisti ;
    - in al doilea rand avem parerea expusa drept revelatie de catre Biblie, dupa care omul ar fi fost creat direct in starea in care se gaseste astazi.


    Cu toate ca religia nu dispune de dovezi faptice sau logice care sa confirme ideea de putere divina, biserica si teologii lasa impresia ca ar detine niste dovezi aparte, ceva ce ratiunea si stiinta nu ar fi capabile sa combata.

    Pentru multi altii insa religia se tine departe de stiinta, restrangandu-se doar la conceptul de morala si la sistemele de valori. Insa Inaltarea (trupului) Fecioarei Maria, Invierea lui Isus, viata de dupa moarte nu sunt nici pe departe probleme de morala si de valori, ci sunt fapte de natura stiintifica.

    RăspundețiȘtergere
  10. am citit cateva comentarii pe un site despre `religie si stiinta`am tras concluzia ca multi sunt de parere ca religa a fost inventata doar pentru a tine masele (polulatia) in frau

    RăspundețiȘtergere
  11. Oamenii de stiinta, de regula ateisti, vin sa combata si aceasta teorie a teologilor creationisti. Doar doua exemple in acest sens ar fi :
    1) Dupa relatarea biblica, plantele au aparut a treia zi, iar soarele a fost facut abia a patra zi. Daca a treia si a patra zi sunt in mod real “ere”, atunci cea de-a treia “era”, cea a plantelor, a fost lipsita de soare ;
    2) Tot din biblie reiese ca moartea (probabil si a animalelor) a aparul pe pamant o data cu caderea lui Adam in pacat. Daca asa stau lucrurile, cum se face ca a existat moarte in lume, conform teoreticienilor de tipul “7 zile = 7 ere”, cu multa vreme inainte ca Adam sa cada in pacat. Dovada sunt formatiunile geologice ce contin fosile dintr-o era apusa de mult. Si totusi Scriptura sustine in continuare ca moartea nu a domnit decat de la Adam incoace. Prin urmare exista dificultati considerabile in aplicarea teoriei de egalare a unei zile cu o era geologica. Revenind la teologii zilelor noastre, acestia sustin ca de fapt sensul cuvantului “moarte”, relatat mai sus, inseamna moarte spirituala, adica separarea spirituala dintre Dumnezeu si om.

    RăspundețiȘtergere
  12. pentru cei care nu stiu ;) Ateismul este concepția care se bazează pe negarea existenței oricărei divinități. Ateismul respinge astfel credințele religioase în supranatural, viața de apoi, miracole.

    Dat fiind că lipsa divinității ar goli de sens religia, dar nu neapărat[, existând religii care nu încorporează zei în cadrul lor, ateismul este deseori echivalat cu o respingere a religiei în general.

    RăspundețiȘtergere
  13. Flori MOCOFAN
    Razboiul Stiinta-Religie
    Concluzia la care am ajuns treptat este că acest conflict dintre Ştiinţă şi Religie, în fond e cu totul fals; şi totuşi, într-o măsură impresionantă, e autentic...
    "Stiinta este marele antidot al entuziasmului nefondat si al superstitiei" Adam Smith ...

    RăspundețiȘtergere
  14. PANTIRU ISSABELLA:din punctul meu de vedere religia si cu fizica se bat in cap,din doua motive.Religia ne prezinta intamplarile care au avot loc cu mult timp in urma,iar fizica incearca sa arate oameniilor ca religia nu are nicio treaba cu facerea pamantului de catre Dumnezeu.
    In primul rand cel care a scris vechiul si noul testament nu se stie nimic despre el,cine este,unde sunt ingropate oasele lui.Asa si cu Matei,Marcu,Luca,Ioan nimic nu se stie despre acesti oameni.Ma gandesc ca asa si eu ma pot apuca acuma sa scriu ce a fost inainte de facerea pamantului,sa scriu tot felu de tampenii ce imi in cap si sa dau publicitatii.Ce ne intereseaza pe noi este faptul ca mama lui Isus Hristos,Maria care nu se stie nimic despre ea,unde a fost inmormantata la fel si pentru tatal lui Iosif Ioan.Deci ceva este la mijloc,acesti oameni au existat sau sunt niste inventii care ne-au fost date noua sa le citim.La Vatican sunt tinute toata istoria religiei si nimeni nu poate sa intre acolo decat cei ce lucreaza acolo.Nu vi se pare ciudat ca daca cumva s-ar afla ca dumnezeu nu exista s-ar da peste cap pamantul.Toti oamenii ar incepe sa fure,sa se omoare.Asta incearca stiinta sa arate lumii ca noi ne tragem din maimute sau ca suntem stramosii unor extraterestri.Stephan Hawking celebrul fizician ne dezvaluie ca Dumnezeu nu exista si ca noi suntem facuti la intamplare ca asa a fost dat sa fie printr-o explozie Bing Bang care a avut loc acum mult timp.

    RăspundețiȘtergere
  15. Flori Mocofan....
    Evolutie stiinta-fizica ...Am gasit un filmulet foarte interesant.
    http://www.trilulilu.ro/hga24/85999ccc1c2c4b..!!!

    RăspundețiȘtergere
  16. PANTIRU ISSABELLA:Stiinta si religia sunt doua exemple ale dorintei omului de a cunoaste adevarul, dar exista o diferenta semnificativa intre modul de cautare a adevarului stiintific si cel al adevarului religios. Tocmai de aceea, de-a lungul timpului cele doua (stiinta si religia) au fost in conflict datorita ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le promovau. De fapt, conflictul dintre stiinta si religie s-a nascut ca urmare a incercarilor disperate a comunitatii religioase de-a insista asupra adevarului absolut al tuturor enunturilor cuprinse in Biblie. Citit literal, mesajul biblic nu mai este compatibil cu progresul stiintei. De aici un conflict intre adevarurile oferite de stiinta si cele oferite de religie.

    Inca de acum cateva secole teologii au realizat faptul ca aparitia si progresul stiintei va zdruncina increderea in imaginea propusa de religie. Datorita acestei temeri fetele bisericesti au plasat stiinta undeva pe un plan secundar, plus de asta, stiintei i s-au impus anumite limite in cautarea adevarului. In acest sens e cunoscut faptul ca, inca din Evul Mediu, capii bisericii catolice au fost cei care au detinut “fraiele” modului in care se derulau toate aspectele vietii social-politice si economice. Prejudecatiile din acea vreme, bazate pe vechile teorii religioase, au produs un fel de “bariera intelectuala” sau altfel spus o piedica imensa in calea progresului stiintific. Doua exemple in acest sens ar fi : in primul rand e cazul lui Galileo Galilei caruia, capii bisericii catolice i-au impus sa-si retracteze toate ideile privitoare la teoria sa stiintifica referitoare la pozitia Pamantului in Univers. In al doilea rand e cazul si mai dramatic a lui Giordano Bruno, care a fost ars pe rug de catre inchizitori in anul 1600 pentru ca ideiile sale erau incompatibile cu doctrina crestina (pentru acesta, religiile nu erau decat un cumul de superstitii utile pentru tinerea sub control a popoarelor ignorante).
    Multi oameni de seama care au studiat religia apeleaza la istorisirile violente din Biblie, spunand: “Si Biblia prezinta relatari de violenta comisa in numele Domnului. Dumnezeul prezentat in primele carti ale Bibliei este intr-adevar nemilos in sprijinul pe care il acorda israelitilor, inecandu-i in mare pe dusmanii acestora”. Dar problema aceasta, a puterii si a modului de influentare a omului si a intregii istorii a omenirii de catre religie, nu face obiectul referatului de fat, ceea ce incearca sa aduca in discutie acest referat este posibila existenta a unei relatii intre religie si stiinta.

    RăspundețiȘtergere
  17. Intrucat teologia a progresat foarte lent in comparatie cu stiinta, astazi multi teologi nu mai incearca sa conteste cuceririle fundamentale ale stiintei cum faceau acum 300 de ani, ci au tendinta sa includa in conceptia despre lume anumite rezultate stiintifice, respingandu-le insa pe cele care li se par contrarii.PANTIRU!!!:D..

    Desi, dupa unii, ar exista o multime de fapte care depun marturie in favoarea creatiei, foarte multi oameni accepta evolutia. Cei care sprijina teoria evolutiei traiesc cu impresia ca ea este acum un fapt stiintific. Dar sa nu uitam ca in urma cu cateva secole se credea ca pamantul este plat. Acum s-a stabilit, cu toata certitudinea, ca el are forma sferica, oarecum. De asemenea, se credea ca pamantul este centrul universului. Noi stim astazi, mai presus de orice posibilitate de indoiala, ca pamantul este departe de-a fi undeva in centrul universului si ca el este acela care executa o miscare de revolutie in jurul soarelui. Avand in vedere ca insusi Charles Darwin, cel mai cunoscut aparator al evolutiei, a dat de inteles ca era constient de limitele teoriei sale si ca subiectul originii vietii ramane deschis pentru examinari ulterioare, e foarte posibil ca intreaga teorie evolutionista sa cada. Dovada de baza care le lipseste evolutionistilor este existenta unor forme de viata de tranzitie intre specii.Astazi nimeni nu mai poate contesta varsta Pamantului care ar fi de aproximativ 5 miliarde de ani sau a vietii pe pamant care ar fi inceput acum sute de milioane de ani. Teologii de azi vorbesc de cele 7 zile din Geneza ca de niste 7 ere geologice in decursul carora s-ar fi format pamantul, apele, primele forme de viata (plante si animale) si mai tarziu animalele mari si intr-un final omul, toate aceste etape desfasurandu-se sub stricta coordonare a Creatorului.

    Oamenii de stiinta, de regula ateisti, vin sa combata si aceasta teorie a teologilor creationisti. Doar doua exemple in acest sens ar fi :
    1) Dupa relatarea biblica, plantele au aparut a treia zi, iar soarele a fost facut abia a patra zi. Daca a treia si a patra zi sunt in mod real “ere”, atunci cea de-a treia “era”, cea a plantelor, a fost lipsita de soare ;
    2) Tot din biblie reiese ca moartea (probabil si a animalelor) a aparul pe pamant o data cu caderea lui Adam in pacat. Daca asa stau lucrurile, cum se face ca a existat moarte in lume, conform teoreticienilor de tipul “7 zile = 7 ere”, cu multa vreme inainte ca Adam sa cada in pacat. Dovada sunt formatiunile geologice ce contin fosile dintr-o era apusa de mult. Si totusi Scriptura sustine in continuare ca moartea nu a domnit decat de la Adam incoace. Prin urmare exista dificultati considerabile in aplicarea teoriei de egalare a unei zile cu o era geologica. Revenind la teologii zilelor noastre, acestia sustin ca de fapt sensul cuvantului “moarte”, relatat mai sus, inseamna moarte spirituala, adica separarea spirituala dintre Dumnezeu si om.
    Cu toate ca religia nu dispune de dovezi faptice sau logice care sa confirme ideea de putere divina, biserica si teologii lasa impresia ca ar detine niste dovezi aparte, ceva ce ratiunea si stiinta nu ar fi capabile sa combata.

    RăspundețiȘtergere
  18. AM GASIT SI UN FIMULET>>>EXPLICATIA PROFESIONISTILOR...http://www.youtube.com/watch?v=1oap8mwuOwI...PANTIRU:X

    RăspundețiȘtergere
  19. Flori MOCOFAN..
    Dialogul dintre teologie şi ştiinţă
    Astăzi, cuplul teologie-ştiinţă este în mod forţat destructurat şi focarul care ar trebui să adune în sine metodologii, idei percutante, motivaţii soteriologice, taină şi mister este deseori pierdut din vedere. Rămâne lumea lipsită de o perspectivă unitară, unde dialogul nu se structurează pe niveluri de realitate pentru a ajunge în zona evidenţelor, în care nu mai este nevoie de întrebări şi răspunsuri.

    RăspundețiȘtergere
  20. Întrucât ştiinţa nu se referă la întreaga realitate în care trăim, ci doar la un anumit aspect al ei, şi întrucât că experienţa noastră religioasă e tot atât de reală şi de fundamentală ca şi cea ştiinţifică, recunoaşterea celor două deopotrivă nu poate aduce nici o daună cunoaşterii omului.Acesta este şi motivul pentru care, în 1981, Academia Naţională de Ştiinţe din SUA, cel mai autorizat for pentru probleme ştiinţifice, a publicat un Regulament, în care se afirmă: „Religia şi ştiinţa sunt domenii separate şi reciproc exclusive ale gândirii umane. Prezentarea lor în acelaşi context conduce la neînţelegeri în ambele domenii.”.În fond, sunt prietene…Ciudată afirmaţie, mai cu seamă ştiind că, de-a lungul vremii, fiecare a dorit să fie călăul celeilalte. Istoria mărturiseşte însă că ştiinţa n-ar fi apărut în veci dacă n-ar fi existat mai întâi religia. Iată ce ne spune filosofia ştiinţei:Ştiinţa nu poate exista şi opera decât pe baza unor presupuneri (mai dinainte acceptate) privind lumea naturală. Anume, că lumea trebuie să fie:
    a.- Raţională – altfel raţiunea noastră n-ar putea fi un instrument de încredere în descoperirea lumii;
    b.- Inteligibilă – altfel mintea noastră n-ar putea-o sesiza;
    c.- Ordonată – altfel informaţia din natură n-ar putea fi sistematizată, făcând ştiinţa imposibilă; şi
    d.- Uniformă – guvernată de legi consecvente, fără de care n-ar putea avea loc experimentul ştiinţific repetabil şi măsurabil.Georgiana

    RăspundețiȘtergere
  21. Albert Einstein exprima acelaşi adevăr:
    „Religia este impulsul cel mai nobil pentru cercetarea ştiinţifică. Cel ce nu l-a cunoscut mi se pare mort sau cel puţin orb. Recunoaşterea existenţei a ceea ce este de nepătruns pentru noi; recunoaşterea manifestării Raţiunii mai înalte, faţă de care mintea noastră e cu totul primitivă, acesta este adevăratul sentiment religios… Religia constă într-o admiraţie umilă a Spiritului infinit superior, ce se revelează pe Sine în puţinul pe care-l putem cunoaşte din realitate, folosindu-ne de raţiunea noastră slabă şi trecătoare… Convingerea aceasta stă la baza oricărei lucrări ştiinţifice superioare.GEORGIANA

    RăspundețiȘtergere
  22. In conluzie Stiinta si religia decurg, in final, din aceeasi dragoste radicala pentru adevar, care se afla in centrul existentei noastre. In consecinta, datorita originii lor comune, nu le putem permite sa mearga pe cai separate.
    De-a lungul timpului cele doua elemente vitale existentei au fost in conflict datorita ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le promovau. Cele mai importante ipoteze par a fi cele referitoare la aparitia vietii pe Terra, originea universului si a planetei noastre.
    Insa oamenii trebuie sa accepte religia ca o forma de comunicare cu puterea suprema, si nu numai, iar stiinta ca o forma de cunoastere a adevarului dedus teoretic si experimental.GEORGIANA

    RăspundețiȘtergere
  23. In noul mileniu, stiinta si religia tind sa se regaseasca, ele nu mai sint percepute ca inamici, ordinea si sensul se intilnesc, chiar daca unii mai continua lupta. Unii le considera complementare, altii cauta forme de parteneriat sau de colaborare, in incercarea de a gasi raspunsuri la marile intrebari. Pe de o parte, si teologii au reformulat perceptiile despre Dumnezeu si natura umana, adaptindu-le la spiritul veacului si tinind seama de descoperirile stiintei, raminind, desigur, fideli mesajului central al religiei; pe de alta parte, tot mai mult, oamenii de stiinta realizeaza faptul ca nu pot oferi singuri marile raspunsuri si cauta dialogul.
    MOISUC CRISTIANA

    RăspundețiȘtergere
  24. Am gasit un filmulet pe youtube foarte interesant in care ne sunt explicate asemanarile dintre stiinta si religie din cele mai vechi timpuri si pana azi.
    http://www.youtube.com/watch?v=F04kM4fApts&feature=related
    MOISUC CRISTIANA

    RăspundețiȘtergere
  25. Intr-adevar, religia si stiinta sunt complementare si in armonie, iar cei mai multi savanti si filosofi sunt credinciosi. Numai stiinta superficiala poate sa duca la ateism, dar stiinta adanca il conduce pe om spre religie, asa cum spunea si filosoful Francis Bacon : "Putina gustare a stiintei poate duce la ateism, dar adancirea stiintei in aduce pe om la Dumnezeule". Ruptura dintre religie si stiinta e artificiala si e de domeniul trecutului. In prezent, religia si stiinta au inceput sa se regaseasca una pe alta si sa redescopere armonia dintre ele. Iata ce spunea, de exemplu, savantul roman Nicolae Constantin Paulescu (cel care a descoperit insulina) : "Sunt tot asa de sigur de existenta sufletului ca de orice adevar bine stabilit de stiinta experimentala. Si aceasta siguranta nu este o simpla credinta, ci o convingere profunda, dobandita in mod stiintific." (Nicolae Constantin Paulescu - Notiunile de suflet si Dumnezeu in fiziologie, Editura Anastasia, Bucuresti, 1999, pag. 115) Tot el spunea :" Omul de stiinta nu se poate multumi sa spuna: Cred in Dumnezeu, ci trebuie sa afirme : Stiu ca Dumnezeu este!" (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem)

    RăspundețiȘtergere
  26. Afirmatia de mai sus este scrisa de MOISUC CRISTIANA

    RăspundețiȘtergere
  27. Astazi nimeni nu mai poate contesta varsta Pamantului care ar fi de aproximativ 5 miliarde de ani sau a vietii pe pamant care ar fi inceput acum sute de milioane de ani. Teologii de azi vorbesc de cele 7 zile din Geneza ca de niste 7 ere geologice in decursul carora s-ar fi format pamantul, apele, primele forme de viata (plante si animale) si mai tarziu animalele mari si intr-un final omul, toate aceste etape desfasurandu-se sub stricta coordonare a Creatorului.

    Oamenii de stiinta, de regula ateisti, vin sa combata si aceasta teorie a teologilor creationisti. Doar doua exemple in acest sens ar fi :
    1) Dupa relatarea biblica, plantele au aparut a treia zi, iar soarele a fost facut abia a patra zi. Daca a treia si a patra zi sunt in mod real “ere”, atunci cea de-a treia “era”, cea a plantelor, a fost lipsita de soare ;
    2) Tot din biblie reiese ca moartea (probabil si a animalelor) a aparul pe pamant o data cu caderea lui Adam in pacat. Daca asa stau lucrurile, cum se face ca a existat moarte in lume, conform teoreticienilor de tipul “7 zile = 7 ere”, cu multa vreme inainte ca Adam sa cada in pacat. Dovada sunt formatiunile geologice ce contin fosile dintr-o era apusa de mult. Si totusi Scriptura sustine in continuare ca moartea nu a domnit decat de la Adam incoace. Prin urmare exista dificultati considerabile in aplicarea teoriei de egalare a unei zile cu o era geologica. Revenind la teologii zilelor noastre, acestia sustin ca de fapt sensul cuvantului “moarte”, relatat mai sus, inseamna moarte spirituala, adica separarea spirituala dintre Dumnezeu si om.

    Cu toate ca religia nu dispune de dovezi faptice sau logice care sa confirme ideea de putere divina, biserica si teologii lasa impresia ca ar detine niste dovezi aparte, ceva ce ratiunea si stiinta nu ar fi capabile sa combata.

    RăspundețiȘtergere
  28. buna.. sunt DUmitrache Irina Mirela..
    Stiinta a facut OARE ! ? ca religia sa nu mai fie plauzibila , deoarece nu se pot explica din punct de vedere stiintific unele fenomene si nu se pot determina exact situatiile prezentate in Biblie . Elimina OARE ! ? ea existenta lui Dumnezeu ? Evolutia nu face OARE ! ? ca ideea unei providente divine sa devina îndoielnica ? Biologia n-a aratat ?? de curând, ca viata si mintea pot fi reduse la fizica si chimie, facând astfel iluzorii notiunile de suflet si spirit? Mai trebuie sa sustinem ca lumea a fost creata de Dumnezeu? Sau, ca ne-a fost scris de Ceva sau Cineva sa existam? Nu-i oare posibil ca intreaga diversitate a naturii sa fie, pur si simplu, un produs al intamplarii? Intr-o epoca a stiintei, putem sa credem cu sinceritate în existenta unei directii, unui scop al universului? De ce a avut loc marea explozie initiala numita Big Bang? Este OARE ! ? evolutia felul lui Dumnezeu de a crea? Sîntem OARE ! ? determinati de genele pe care le purtam in noi ? Exista vreo legatura intre Dumnezeu si stiinta? care ar fi aceasta? Toate aceste intrebari alcatuiesc asa-numita "problema" a raporturilor stiintei si religiei.

    RăspundețiȘtergere
  29. dumitrache irina mirela..
    profesor de fizica religie...despre inceputul lumii...http://www.youtube.com/watch?v=nJT_7cKqQ0U

    RăspundețiȘtergere
  30. Ibinceanu Ana-Maria

    De-a lungul timpului cele doua elemente vitale existentei au fost in conflict datorita ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le promovau. Cele mai importante ipoteze par a fi cele referitoare la aparitia vietii pe Terra, originea universului si a planetei noastre.
    Insa oamenii trebuie sa accepte religia ca o forma de comunicare cu puterea suprema, si nu numai, iar stiinta ca o forma de cunoastere a adevarului dedus teoretic si experimental.

    RăspundețiȘtergere
  31. Stiinta

    Totul este clar, evident, neinterpretabil, rigid. Forma bruta a cunoasterii universului fizic. Este o forma de cunoastere publica, exterioara. Ofera raspunsuri. Stiinta este Concreta. Totul este perfect cuantificabil, fiecare cuanta fiind perfect explicata de o serie de legi care se leaga intre ele facand posibila existenta ansamblului. De aici Logica. Logica nu permite eroarea, nu permite presupunerea. Stiinta este perfect logica. Dar cunoasterea prin logica si sensul ei rigid merge pana la un punct. Stiinta are limitele ei, inaintarea in acest domeniu fiind anevoioasa si dupa toate probabilitatile infinita. Universul sta drept dovada vie a incapacitatii stiintei de a intelege totul. Si totusi inaintarea in stiinta nu poate fi posibila daca ea ar fi ghidata doar de logica. Inevitabil stiinta se ciocneste de erori sau ambiguitati unde in mod necesar este nevoita sa faca compromisuri, aproximari. Din clipa aceea logica dispare, filozofia luandu-i locul.
    Religia

    Religia este forma bruta a conoasterii metafizice. Ofera totul de-a gata, exista raspuns pentru orice. Forma ei de exprimare este Ritualul. Este o forma de exprimare publica, exterioara. Religia este Concreta. Religia este cuantificabila la un set de actiuni si de motivatii specifice. Ofera liniste si pace sufleteasca omului, adorm in el intrebarile ce ar putea sa-l chinuie oferindu-i raspunsuri dinainte pregatite.
    Smeu cristina..:*

    RăspundețiȘtergere
  32. Daca vreti sa cititi si alte pareri,intrati pe acest site..http://forum.lovendal.net/religii-spiritualitate-si-paranormal/religia-si-fizica-ce-nu-se-stie/15/
    Smeu Cristina..:X

    RăspundețiȘtergere
  33. http://city-star.org/interference/ro
    Stiinta si Religia - forme de interpretare ale adevarului


    Constantin.

    RăspundețiȘtergere
  34. Religie si stiinta, de la conflict la dialog:

    http://www.crestinortodox.ro/sanatate-stiinta/religie-stiinta-la-conflict-dialog-72700.html

    RăspundețiȘtergere
  35. buna sunt Cristiana;)


    CE ESTE STIINTA?

    Numele provine din latina (scientia) insemnand cunoastere. Stiinta poate insemna suma tuturor cunostintelor acumulate in urma unor cercetari. In matematica de exemplu, cercetarile sunt obtinute din derivatii logice, presupunand mai degraba sisteme axiomatice decat o combinatie intre observatie si rationament.
    Multe metode matematice au o utilitate fundamentala in stiintele empirice, ale caror fructe sunt ipotezele si teoriile. In mod empiric, teoriile stiintifice sunt obiective si verificabile empiric. Aestea sunt predictii ale rezultatelor empirice care pot fi confirmate sau infirmate prin falsificabilitate.
    Insa realismul stiintific defineste stiinta in termeni ontologici: stiinta incearca sa identifice fenomene si entitati, fortele care le cauzeaza, mecanismele prin care ele exercita aceste forte, si sursele acelor forte in sensul structurilor interne ale acestor fenomene si entitati.






    CE ESTE RELIGIA?
    Cuvantul religie provine din limba latina, fie din re-legio (re-citire, referindu-se la repetarea scripturilor, dupa Cicero) fie din re-ligio, insemnand a lega, a reconecta, a face legatura cu Dumnezeu.
    Insa religia nu se ocupa doar cu legatura dintre om si Dumnezeu. Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au incercat sa explice universul si fenomenele naturale folosind zei si atribuindu-le forte supranaturale. Aceste religii primitive erau intemeiate de oameni primitivi si foloseau primitivilor. Astazi acestea sunt diferite fata de primele religii.
    Mai mult, religia reprezinta si un sistem de cautare a scopului sau intelesului vietii.

    DIFERENTA DINTRE STIINTA SI RELIGIE...

    Cele doua domenii sunt total paralele, insa se intersecteaza undeva: in discutiile referitoare la originea si crearea lumii. Loc de unde porneste conflictul.Oamenii de stiinta nu predind niciodata a fi in posesia adevarului absolut. Toate teoriile stiintifice sunt susceptibile de a fi falsificate daca apar noi dovezi. Tocmai aici este cheia evolutiei. Chiar si cele mai fundamentale teorii se pot dovedi a fi imperfecte daca observatiile noi sunt inconsistente cu ele. Stiinta nu este dogmatica si iar rezultatele cercetarii stiintifice sunt falsicabile: se pot testa si se poate verifica validitatea lor. In religie, lucrurile stau altfel..Stiinta este defapt o metoda folosita pentru a acumula cunostinte, nu de ordin spiritual, ci stiintific.Exista o credinta populara gresita, cum ca stiinta ofera raspunsuri la toate intrebarile. Defapt, stiinta ofera raspunsuri doar la problemele care tin de realitatea fizica, nu si de cea spirituala.Afirmatiile stiintifice si cele religioase vizeaza domenii diferite ale existentei sau experientei umane. Teoria creatiei din Bibile tematizeaza raportul dintre Dumnzeu, lume si om, insa nu si stiinta despre natura observabila (empirica) a lucrurilor.

    DIALOGUL DINTRE STIINTA SI RELIGIE...
    Dialogul intre stiinta si religie a existat. Omul intodeauna si-a pus intrebari si a fost fascinat de tot ceea ce-l inconjoara, a cautat raspunsuri si explicatii. Pe masura ce intelegea cate ceva, apareau din nou intrebari, chiar mai multe decat daca n-ar fi inteles. Numarul lor a crescut, dar s-au si adancit.
    Adeseori in istorie dogma si institutia numita Biserica au limitat accesul la un altfel de cunoastere. Astfel s-a dorit ca omul sa cunoasca partea spirituala neglijand-o sau chiar blamand-o pe cea materiala. Insa in ultimele secole dialogul dintre cele doua s-a intensificat, ducand la o explozie stiintifica. Revigorarea dialogului dintre stiinta si religie a facut parte dintr-un proces general, menit sa intelegem lumea prin ambele modalitati de cunoastere, oferit atat de religie cat si de stiinta.

    RăspundețiȘtergere
  36. Din timpurile cele mai indepartate, pe om l-a interesat problema originii sale si acest interes nu da inca nici un semn de diminuare. Astazi se pot recunoaste mai cu seama doua puncte de vedere contrarii :

    - mai intai, parerea foarte populara conform careia omul a evoluat de la starea de animal inferior la starea in care se gaseste astazi conform principiilor expuse pentru prima data de Charles Darwin si mai tarziu de alti evolutionisti ;
    - in al doilea rand avem parerea expusa drept revelatie de catre Biblie, dupa care omul ar fi fost creat direct in starea in care se gaseste astazi.
    Stiinta si religia sunt doua exemple ale dorintei omului de a cunoaste adevarul, dar exista o diferenta semnificativa intre modul de cautare a adevarului stiintific si cel al adevarului religios. Tocmai de aceea, de-a lungul timpului cele doua (stiinta si religia) au fost in conflict datorita ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le promovau. De fapt, conflictul dintre stiinta si religie s-a nascut ca urmare a incercarilor disperate a comunitatii religioase de-a insista asupra adevarului absolut al tuturor enunturilor cuprinse in Biblie. Citit literal, mesajul biblic nu mai este compatibil cu progresul stiintei. De aici un conflict intre adevarurile oferite de stiinta si cele oferite de religie. Mihaela N.

    RăspundețiȘtergere
  37. Foarte interesant filmuletul gasit de Cristiana pe youtube. Mihaela N.

    RăspundețiȘtergere
  38. Am gasit un documenar format din doua parti...http://www.youtube.com/watch?v=m93D6tslaeg
    http://www.youtube.com/watch?v=nM005RLmpi8&feature=related Mihaela N.

    RăspundețiȘtergere
  39. ARE MINTE CINE SPUNE ADEVARUL,NU CINE MINTE!!!!!
    Odata, o maimuta din neamul Anecdotic,
    Venind la sfat pe-o creanga de arbore exotic,
    A zis: Atentiune! Sunt foarte afectata!
    Tot circula o vorba, deloc adevarata
    Ca omul ar descinde din buna noastra rasa.
    Ba chiar ideea asta îmi pare odioasa!
    Si, zau, savantul Darwin , tot neamul ni-l jigneste
    Când spune cum ca omul cu noi se înrudeste!
    Ati pomenit vreodata divorturi printre noi?
    Copii lasati pe drumuri sau arme de razboi?
    Am inventat, noi, cipuri si alte dracarii?
    Insemne sataniste, otravuri, smecherii?
    Vazut-ati pe vreunul, retras în jungla deasa,
    Ca sa scorneasca arma distrugerii în masa?
    Tot ce lasam în urma, când mai sarbatorim,
    E biodegradabil. Natura o-ngrijim.
    Iar omul otraveste, în fiecare zi,
    Paduri, câmpii, si ape, si zarile-azurii ...
    N-avem starlete porno sau dive-travestiti,
    Si, orisice s-ar zice, nu suntem trogloditi!
    Cine-a vazut în hoarda la noi bolnavi mintali,
    Drogati, lacomi de sânge sau homosexuali,
    Escroci, banditi, gherile sau vreo tutungerie?
    În neamul nostru nobil nu vezi asa prostie!
    Noi n-avem mafii crude în stirpea noastra-aleasa,
    Nici teroristi, nici dogme, nici luptele de clasa.
    Cât am batut eu jungla, scuzati, n-am observat
    În obstea maimuteasca vreun cocotier privat.
    Urmând calea cea buna si, evident, corecta,
    Adolescentii nostri parintii si-i respecta.
    În ierarhia noastra, cum e firesc si drept,
    Devine sef acela viteaz, agil, destept,
    Capabil viata obstei s-o tina, s-o pazeasca,
    De rele si primejdii turma sa si-o fereasca ...
    Adesea seful nostru îsi risca mândra blana,
    Ca turmei sa-i gaseasca loc de dormit si hrana.
    Pe când, priviti ! La oameni, fereasca Domnul sfânt,
    Sefi sunt cei fara suflet si fara de cuvânt,
    Corupti, vicleni, jigodii, cu gura cât mai mare,
    Nebuni dupa putere si dupa bunastare!
    De turma lor n-au grija nici cât un bob de mei,
    Conteaza doar averea si înmultirea ei.
    Nu veti vedea vreodata, cât soarele si luna,
    O minte de maimuta dospind în ea minciuna.
    La om, tot ce înseamna minciuna, intrigi, ura
    Sunt legi de referinta, a doua lui natura.
    Chiar dac-as fi silita de vreun laborator,
    N-as deveni vreun Iuda ori vreun informator...
    Si iata înc-un lucru din lumea mea, frumos:
    La noi nu se întâmpla razboi religios,
    Nici sfinte inchizitii, nici libertati în lanturi,
    Nici chefuri dupa care sa ne culcam prin santuri,
    Nici ordine mondiala, si nici nationalism,
    Si nici vreo îndoiala ce-aduce a ateism ...
    E-adevarat ca omul, acest biped gunoi,
    Arata ca maimuta, dar n-a descins din noi!
    are minte cine spune adevaru, NU cine minte!

    RăspundețiȘtergere
  40. omenii de stiinta ne spun:Pamantul afost creat!!!
    http://www.youtube.com/watch?v=0xhVf4tK1GI

    RăspundețiȘtergere
  41. De-a lungul timpului cele doua elemente vitale existentei au fost in conflict datorita ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le promovau. Cele mai importante ipoteze par a fi cele referitoare la aparitia vietii pe Terra, originea universului si a planetei noastre.

    Insa oamenii trebuie sa accepte religia ca o forma de comunicare cu puterea suprema, si nu numai, iar stiinta ca o forma de cunoastere a adevarului dedus teoretic si experimental.

    Cunoasterea oferita de religie este directa, religia ne da informatii direct de la Creator. Multi gasesc contradictii intre argumentele oferite de religie si cele oferite de stiinta.

    Sa comentam de exemplu istoria cu crearea Universului. Actualmente stiinta contemporana nu poate sa explice sigur si cu exactitate originea Universului fizic.

    Trebuie sa acceptam mai intai existenta unui univers spiritual, nefizic necunoscut direct noua. In aceasta situatie putem explica aparitia Big Bang-ului ca o necesitate de natura divina, cunoscuta si acceptata de religia crestina.

    RăspundețiȘtergere
  42. Fizica si religia? Din cate am citit mai sus, cei mai multi critica religia si faptul ca indoctrineaza masele, ca faptele si oamenii ce sunt mentionati in Biblie nu exista sau sunt prea putine date pentru a putea dovedi existenta lor. In schimb ei considera ca stiinta explica mai multe lucruri sau fapte.
    Parerea mea ca stiinta si religia sunt doua domenii total diferite si asemanatoare in acelasi timp.
    De exemplu stiinta ne-a oferit atatea explicatii despre intreg Universul, de exemplu : Copernic si faptul ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui si nu invers, Newton si principiile mecanicii clasice si poate cel mai cunoscut dintre toti Einstein si teoria relativitatii.
    In acelasi timp, datele din Noul Testament ne spun ca Iisus Hristos a murit si apoi a inviat pentru a se urca la Ceruri. Un fapt pe care stiinta nu il poate explica dar care este baza credintei crestine.
    Cel mai evident lucru pe care il au in comun aceste doua domenii este OMUL. Omul este unica fiinta de pe acest Pamant inzestrat cu constiinta, cu o inteligenta poate superioara tuturor celorlalte fiinte ce ne inconjoara dar in acelasi timp si cu sentimente ce se manifesta puternic in comparatie cu cele manifestate la alte fiinte. Deci putem spune ca stiinta conduce la actiuni metodice, daca obiectivele sunt definite in avans. In schimb religia se ocupa cu fundatia emotionala a gandirii umane. Mai degraba continutul traditiilor religioase intra in conflict cu stiinta. Acest lucru se intampla de fiecare data cand dogmele religioase incearca sa explice fapte xce intra in domeniul stiintei.
    In concluzie stiinta si religia nu se pot exclude, ci toate informatiile pe care le furnizeaza aceste domenii trebuiesc acumulate in functie de liberul arbitru al fiecarui individ.

    RăspundețiȘtergere
  43. legatura dintre stiinta si fizica ! conexiuni :
    Stiinta si religia decurg, in final, din aceeasi dragoste radicala pentru adevar, care se afla in centrul existentei noastre. In consecinta, datorita originii lor comune, nu le putem permite sa mearga pe cai separate.

    Ca si celelalte civilizatii extrasolare la pamanteni au evoluat cele doua elemente de natura rationala, care pot sa explice motivele existentei noastre si care pot gasi un scop vetii.

    De-a lungul timpului cele doua elemente vitale existentei au fost in conflict datorita ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le promovau. Cele mai importante ipoteze par a fi cele referitoare la aparitia vietii pe Terra, originea universului si a planetei noastre.

    Insa oamenii trebuie sa accepte religia ca o forma de comunicare cu puterea suprema, si nu numai, iar stiinta ca o forma de cunoastere a adevarului dedus teoretic si experimental.

    Cunoasterea oferita de religie este directa, religia ne da informatii direct de la Creator. Multi gasesc contradictii intre argumentele oferite de religie si cele oferite de stiinta.

    Sa comentam de exemplu istoria cu crearea Universului. Actualmente stiinta contemporana nu poate sa explice sigur si cu exactitate originea Universului fizic.

    Trebuie sa acceptam mai intai existenta unui univers spiritual, nefizic necunoscut direct noua. In aceasta situatie putem explica aparitia Big Bang-ului ca o necesitate de natura divina, cunoscuta si acceptata de religia crestina.

    Deci cu peste 15 miliarde de ani in urma singurul punct fizic din universul spiritual era Big-Bang-ul. Acestui punct initial ii era destinat sa evolueze, adica ceea ce numim noi explozia lui.

    Se afirma ca cultul ortodox crestin si in general crestinatatea nu accepta existenta Big-Bang -ului deoarece in Biblie nu se pomeneste de asa ceva. Remarcam faptul ca Biblia priveste din alt punct de vedere lucrurile, prima carte din Biblie a fost scrisa de Moise.

    Un om care a trait cu mii de ani in urma, deci nu era atat de evoluat psihic, nu avea cunostintele noastre de astazi, nu gandea ca noi contemporanii si avea probabil capacitate de intelegere primitiva.

    El a scris doar ce ia spus Dumnezeu in mod direct, totul a reflectat in mintea sa neposedand cunostintele noastre de acum. Din ceea ce ia spus Dumnezeu el nu reuseste sa scrie decat <>, el nu explica cum, si nu putem sti daca el a stiut aceasta.

    De aceasta se ocupa oamenii de stiinta in zilele noastre care au posibilitati de cercetare mai avansate decat Moise. Din faptul ca Dumnezeu a creat cerurile intelegem ca s-a creat lumea spirituala iar prin << pamanturile >> intelegem crearea Big-Bang-ului, din care a rezultat pana la urma Pamantul ca planeta fizica deoarece din acest Big-Bang evolueaza un intreg univers acceptat de stiinta.

    Moise ne explica mai departe ca << pamantul era pustiu si gol >>, el deja a facut un salt mare de la aparitia Universului pana la crearea pamantului, ca planeta in jurul unei stele.

    Cum s-a creat pamantul in jurul Soarelui - aceasta explica stiinta contemporana. Moise stia mai multe despre istoria Terrei nu si a celorlalte galaxii care au evoluat din Big-Bang.

    Faptul ca deasupra pamantului era intuneric, aceasta inseamna ca pamantul abia se crease, sau in acest timp se forma, era un amestec de materie si de gaze, nu se putea delimita o atmosfera, iar privit din spatiu firesc ca era scufundat in intuneric.

    Moise mai explica ca acest intuneric era situat deasupra adancului acoperit cu ape. Aici ar exista mai multe interpretari : pentru Moise nu erau cunoscute clar cele trei stari de agregare ale substantei, deci nu putem sti ce a numit el apa.
    NEAMTU ANDREEA

    RăspundețiȘtergere
  44. HEY. ACCESATI . FOOARTE INTERESANT:
    http://www.youtube.com/watch?v=0xhVf4tK1GI
    NEAMTU ANDREEA

    RăspundețiȘtergere
  45. niste filmulete interesante:D http://www.trilulilu.ro/hga24/408aabe8dcb407 http://www.trilulilu.ro/hga24/85999ccc1c2c4b GEORGIANA

    RăspundețiȘtergere
  46. mi-a placut filmuletul issabelei si al cristianei:Dsunt la fel de interesante.GEORGIANA

    RăspundețiȘtergere
  47. Multi oameni de seama care au studiat religia apeleaza la istorisirile violente din Biblie, spunand: “Si Biblia prezinta relatari de violenta comisa in numele Domnului. Dumnezeul prezentat in primele carti ale Bibliei este intr-adevar nemilos in sprijinul pe care il acorda israelitilor, inecandu-i in mare pe dusmanii acestora”. Dar problema aceasta, a puterii si a modului de influentare a omului si a intregii istorii a omenirii de catre religie, nu face obiectul referatului de fat, ceea ce incearca sa aduca in discutie acest referat este posibila existenta a unei relatii intre religie si stiinta.

    Intrucat teologia a progresat foarte lent in comparatie cu stiinta, astazi multi teologi nu mai incearca sa conteste cuceririle fundamentale ale stiintei cum faceau acum 300 de ani, ci au tendinta sa includa in conceptia despre lume anumite rezultate stiintifice, respingandu-le insa pe cele care li se par contrarii.

    RăspundețiȘtergere
  48. foarte interesante filmuletele pe care le-au gasit colegii :*

    RăspundețiȘtergere